Ai o noutate sau articol pentru Pelinia? Contactează-ne la pelinia@ymail.com şi noi te vom face auzit!

0

Ianoş Ţurcanu


Ianoş Ţurcanu este un poet, eseist, prozator, textier, autor de aforisme. S-a născut la date de 26 iulie 1951 în localitatea Pelinia, Republica Moldova. Este licenţiat al Institutului de Medicină (or. Krasnodar) şi al Institutului Internaţional de Literatură din Moscova; autor al vreo 500 de texte de cântece de muzică uşoară, populară şi cântece pentru copii, redactorul revistelor „Moment poetic”, „2 ore + 3 iezi”, „Aduceri aminte”. Deţinătorul Premiului Bibliotecii Naţionale (1995) pentru placheta Oglinda stranie, Premiului Uniunii Scriitorilor (2001) pentru cartea Insula Madagascar, Premiului Bibliotecii “Gh. Asachi” (Iaşi) pentru cartea Bravo, Mieunache (2005).

Scrieri:

Oglinda stranie (ed. Museum, 1994),Insomnii (ed. Pigmalion, 1996), Oră de anatomie (ed. Museum, 1995), Ploaie la plus infinit (ed. Cartier, 1996), Contur (bibl. „B.P. Hasdeu”, 1997), Cioburi de cristal (ed. ABC, 2000), Deprindere inutilă (ed. Augusta, 2000), Songuri de buzunar (ed. ABC, 2000), Priviri în oglindă (ed. Gunivas, 2001), Apropo (ed. Şiarec, 2001), Şi atât (ed. Prut Internaţional, 2001), Linişte nu va mai fi (ed. Gunivas, 2002), Tatuaje pe nisip (ed. Gunivas, 2003), Eu + tu... sau încă o dată despre dragoste (ed Grafema Libris, 2003), Gânduri printre rânduri (ed. Princeps,2005). Carte de dragoste (ed.Grafema Libris, 2005), Inimometru (ed. Confession, Ploieşti,2005), Cugetări de astăzi şi de ieri (ed. Casa Limbii Române, 2006), Brevete pentru eternitate (ed. Grafema Libris, 2006), Omul Mării (ed. Grafema Libris, 2007). Cărţi pentru copii: În palat la Verde Împărat (ed. Baştina, 1993), Doi lei (ed. Museum, 1996), Fulgul fermecat (ed. Museum, 1997), Cântec de-nceput (ed. Iulian, 1998), Motanul – navigator (ed. Orfeu, 1997), Alfabetul vesel (ed. Iulian, 1998), Insula Madagascar (ed. Abeceluş, 2001), Animale sentimentale (ed. Augusta, 2001), Măscărici şi Mâzgălici (ed. Prut Internaţional, 2001), Iepuraşul Timică (ed. Prut Internaţional, 2001), Şoriceii Gilly, Milly, Gally (ed. Prut Internaţional, 2001), Ghiocelul şi buburuza (ed. Prut Internaţional, 2001), Piţigoiul în ciubote (ed. Rămurele, 2002), Cucul cu cucui (ed. Grafema Libris, 2003),Animale sentimentale (ed Prut Internaţional,2003), Bravo, Mieunache !.. (ed. Grafema Libris,2005), Şoricelul educat (ed. Confession, Ploieşti, 2006).

Antol.:

Caiete Litere. În căutarea unui topos liric. Antologie a SST, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2006.

Referinţe critice:

Gheorghe Vodă Cercetaţi de sublim (revista Moldova, 1973); Farmecul şi teroarea poeziilor de album (revista Moldova, noiembrie 1991); Încercarea de autoportret (Tineretul Moldovei, aprilie 1992); Gheorghe Ierizanu (Curierul de seară, decembrie 1992); Iulian Filip Un poet cu ieşire la mare (Lanterna magică, februarie 1993); Iulian Filip Aştept domolirea drumeţului (Literatura şi arta, iulie 1993); Limba în care suntem (Literatura şi arta, august 1993); Eugenia David Un tânăr prozator (Basarabia, august – septembrie 1994); Ion Ciocanu Imperativul ascendenţei” (Viaţa satului, noiembrie 1994); Luminiţa Moşneaga “Voinţa de creaţie” (Literatura şi arta, mai 1995); Tudor Paladi “Necesitatea primordială a basmului” (Florile dalbe, mai 1995); Momentul (septembrie, 1995); “Oaă de anatomie a lui Ianoş Ţurcanu” (Săptămâna, septembrie 1995); Serafim Belicov “Ecouri prelungite de cavale” (Moldova Literară, septembrie 1995); Ion Ciocanu “Cetăţile din noi” (Patria tânără, octombrie 1995); Alexandru Donos “Pe poliţa “Beciului vechi”” (Literatura şi arta, februarie 1996); Ion CiocanuNeuitarea înaintemergătorilor” (Literatura şi arta octombrie 1996); Mihai Cimpoi “O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (ed. ARC, 1996); Raisa Coşcodan “Graţia fanteziei” (Luceafărul, octombrie 1996); “Sub semnul unităţii culturale aromânilor” (Realitatea, Iaşi, decembrie 1996); “... Numai cu sentimentele” (Independentul, Iaşi, decembrie 1996); “Deloc din întâmplare” (Flux, decembrie 1996); Silvia Rogozenco “Avem o rezervă de suflet ...” (Florile dalbe, ianuarie 1997); Victor Nichituş “Poeţi pe mapamond” (Flux, decembrie 1997); Tudor Paladi “Îmbinarea basmului cu poeticul” (Florile dalbe, februarie 1998); Caligrafii (revista “Colloqvium”, Botoşani februarie 1998); Galina Furdui “Alfabetul vesel” (Literatura şi arta, iulie 1998); Efim Tarlapan “Patrimoniu spiritual” (Post Scriptum, septembrie 1998); Poeţi din Chişinău (Paşii profetului, Alba Iulia, mai 1999); Cuvântul care uneşte (Cronica, Iaşi, iulie 1999); Orin Precup “Depindere inutilă” (Tibiscus, Timişoara, aprilie 2000); Grigore Grigorescu “Cuvintele – tunele între suflet şi-ntre stele” (Literatura şi arta, mai 2000); Ianoş Ţurcanu mai are o “deprindere inutilă” (Jurnal Naţional, mai 2000); A. Ilion “Insula Madagascar” (Paşii profetului, Alba Iulia, mai 2000); Cioburi de cristal (Paşii profetului, Alba Iulia, mai 2002); Nicolae Rusu “Râde ciob de vază spartă” (Literatura şi arta, mai 2000); Să nu mâncăm colacii de salvare (Jurnal Naţional, noiembrie 2000); Nina Lutu “În doi cu gândul” (Moldova Suverană, ianuarie 2001); Iulian Filip “Îngândurare pe un calendar...” (Capitala, mai 2001); Iulian Filip “Toate-s la îndemâna oricui – care şi ce pescuieşte” (Capitala, iulie 2001); Iulian Filip “O parte din drumurile Sofiei trec prin Pelinia” (Literatura şi arta, iulie 2001); Marcela Gafon “Carte de vizită” (Ţara, iulie 2001); Eugenia David “Devotat fecior al baştinei” (Moldova Suverană, iulie 2001); Accent editorial (Accent, august 2001); Un romantic întârziat (Flux, iulie 2001); T. Pereteatcu “Din lumea celor captivaţi de iezii lui Creangă” (La Creangă, nr. 10, 2001); Andrei Stratulat “Rafinamentul aforismului” (Revista română, Iaşi, iunie 2001); Melancolii la sfârşit de veac (Luceafărul, Bucureşti, decembrie 2001), Doina Cernica „Poezia lui Ianoş Ţurcanu” (Crai Nou, Suceava, mai 2004), Ce dulce eşti şi ce frumoasă scumpă poezie (Florile Dalbe, noiembrie, 2004), Nadina Gheorghiţă „Dragul meu prieten, îţi dăruiesc această carte...” ( „a” mic”, decembrie 2004), Irina Druţă „ eu + tu... sau încă o dată despre dragoste” (Ecoul Eminescu, martie 2005), Victor Adam „ Personalităţi basarabene. Ianoş Ţurcanu” (Ploieştii, mai 2005), Victor Adam „Inimometru”, (Ploieştii, iulie 2005), Lidia Petrenco „Poetul care măsoară cu inima” (Capitala, iulie, 2005), Larisa Ungureanu „Muza poeziei în faţa admiratorilor” (Flux, ianuarie, 2006), Larisa Ungureanu „Muza poeziei” (Literatura şi Arta, februarie 2006), Mihai Cimpoi „Iubirea şi tristeţea în ecuaţii lirice” (Limba Română, nr.10, 2006).


Mai jos avem o poezie din opera lui Ianoş Ţurcanu:

Buburuza şi Ghiocelul

Dimineaţa, în grădină,
A ieşit un ghiocel,
Raze blânde de lumină
Soarele-ndrepta spre el.

O roşcată buburuză,
L-a privit, l-a tot privit
Şi, c-un zâmbet cald pe buze,
Langă el a adormit.

Când să plece mai departe,
Buburuza, ce-a văzut?
Punctele, vai, de pe spate,
Câte unul au căzut!

Nu vă fie de mirare,
Că, având doar un picior,
Ghiocelu-n grabă mare,
I-a sarit în ajutor.

Zâna Primăverii vine,
Bucuroasă, lânga ei,
"V-ajutaţi? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei."


Sursă de inspiraţie: bibliotheca.ro

25 ianuarie 2010 4 comments
0

Pelinia - descriere generala

Conform Wikipedia, Pelinia este o localitate-centru de comună în Raionul Drochia, Republica Moldova.(Mai multe informaţii nu ne oferă, aşa că voi incerca o descriere mai amplă.)
Mai jos este informaţia de pe site-ul pelinia.del.md(care nu era disponibil atunci când scriam acest articol).

Satul Pelinia, raionul Drochia
Pelinia este unul din cele mai mari sate din nordul Republicii.
Suprafata satului este de 1330 ha, iar al intregului teritoriu - 8322 ha. Satul este amplasat pe malul r. Raut la o distanta de 1,5 km.

Pelinia se invecineaza cu satele: Singureni, Corlateni, Grinauti, Ceparia, Miciurin, Nicoreni, Sofia, Hasnaseni. Pelinia are o populatie de 8651 locuitori, dintre care femei 4509, barbati 4142; copiii 1508 ; pensionari 2082; tineri (intre 18 si 35 ani) 1581.

· Istoria satului: Dupa ultima reforma administrativ-teritoriala satul a intrat in componenta r-nul Drochia.

Primele relatari istorice despre s.Pelinia dateaza din sec. XVII. In arhiva republicana se aminteste de existenta s. Pelinia din anul 1758. Primii locuitori ai satului au venit de prin Moldova de peste Prut din
s. Arionesti si s-au stabilit cu traiul pe malul r. Raut, linga s. Singureni care este mai vechi. Din cauza ca aveau deseori conflicte cu bastinasii din s. Singureni, au fost nevoiti sa-si schimbe locul de trai mai spre nord, luindu-si putinul pe care-l aveau. Au injugat 20 perechi de boi la biserica de lemn si au adus-o pe locul unde acum se afla biserica din sat, iar ei s-au asezat cu traiul putin mai la vale. Se povesteste ca acesti oameni purtau familia Pripa.
Mai tirziu, pe la sfirsitul sec. XVIII, aici s-au asezat cu traiul o serie de oameni veniti de prin partile Poltavei. Bastinasii i-au primit cu drag. Specific pentru acesti oameni era, ca ei umblau incaltati in opinci (in ruseste „postoli” de unde provine familia Postolachi, care in prezent predomina in sat).

In ce priveste denumirea satului sunt doua legende. Dupa cum spune prima legenda, denumirea satului Pelinia provine de la stepele cu pelin amar ce se intindeau pe acele locuri. Dupa a doua legenda - ca mosiile satului ar fi apartinut unui cleric grec cu numele Pelin, ce facea parte de manastirea Neamt, de la care mai tirziu a fost cumparat pamintul.

Din trecut si pina in prezent ocupatia principala a populatiei este agricultura. Intr-un timp istoric relativ scurt satul s-a transformat intr-o localitate cu o infracstructura dezvoltata.

Autoritatile administratiei publice, care realizeaza si asigura autonomia locala a satului Pelinia sunt: Consiliul – organ deliberativ, primaria si primarul – organ executiv.

07 ianuarie 2010 15 comments

Abonează-te aici

Plai moldovenesc - Sârba de la Pelinia

Etichete

evenimente (22) Pelinia (13) persoane (11) stiri (11) locuri importante (8) opinii (6) concurs (4) alegeri (2)